|
|
PENSII INTERNAŢIONALE |
| Începând cu data de 01 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securităţii sociale. |
| În relaţiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala şi de Regulamentul (CE) nr.987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului(CE) nr.883/2004. |
| Regulamentele vizează cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spațiului Economic European, după cum urmează: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein, Elveţia.
|
|
State cu care România are încheiate acorduri bilaterale pe modelul regulamentelor comunitare: Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Canada şi Israel.
|
| Persoanele care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi în alte state membre pot solicită acordarea drepturilor de pensie atât potrivit legislaţiei in vigoare în Romania, cât şi potrivit legislaţiei celuilalt stat membru implicat. |
| În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările si completarile ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011. |
| Stagiul de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010 pentru obţinerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranti, se calculează prin insumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfasurat activitati profesionale şi confirmate ca atare de instituţiile competente ale statelor membre prin formular european de legatură E205. |
|
Pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate și de urmaş, persoana îndreptăţită se adresează unei singure instituții, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate instituțiile la legislația cărora persoana respectivă a fost supusă.
|
| Precizăm că nu este necesar că solicitantul să indeplinească simultan condiţiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, drepturile de pensie fiind acordate cu respectarea prevederilor legislaţiilor naţionale în materie. |
Cererile se depun la instituţia de la locul de reşedinţă astfel:
- dacă solicitantul locuiește pe teritoriul unui stat membru cererea se depune la instituţia din statul respectiv;
- dacă solicitantul are domiciliul în România, cererea se depune la casa teritorială de pensii de care aparține cu domiciliul.
|
Instituţia de asigurări sociale din statul de domiciliu va transmite în celelalte state documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie; comunicarea între instituţii este asigurată prin intermediul formularelor de legătură.
Formularele standard de pensie sunt:
- E202 - cerere de pensie de bătrâneţe, pensie anticipată, pensie anticipată parţială;
- E203 - cerere de pensie de urmaş;
- E204 - cererea de pensie de invaliditate.
|
|
Actele necesare pentru înscrierea la pensie:
|
- formularul de cerere RO 202 , RO 203 sau RO 204 , după caz;
- declaraţia pe propria răspundere cu menţiunea că deţine sau nu CNP românesc şi dacă beneficiază sau nu de drepturi de pensie stabilite în sistemul public de pensii din România;
- copie dupa actul de identitate românesc – dacă deţin dublă cetațenie sau dacă au menținut cetățenia română;
- documente şi rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate pentru pensia de invaliditate
- carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinatate;
- livretul militar original sau copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
- diplomă de studii original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de învățământ;
- adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
- adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul pensiei de urmaş.
|
|
În cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă), care face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea in Romania a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituţia statului membru la a cărui legislatie a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susţinătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislaţiei pe care o aplică instituţia de la locul de domiciliu.
În cazul persoanelor care au domiciliul în România, dar au desfăşurat activităţi pe teritoriul altor state membre, cererea de pensie va fi insotită de toate documentele prevăzute de legislaţia din România, precum şi dovada vechimii realizate în statul membru.
|
| După ce instituţiile competente ale statelor membre implicate îşi comunică, prin intermediul formularelor standard de legătura, toate informaţiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate şi/sau celeilalte/celorlalte instituţii competente. |
|
Cereri Pensie de Bătrâneţe ;
Cerere Pensie Urmaş ;
Cerere Pensie de Invaliditate .
|
CERTIFICAT DE VIAȚĂ |
| Pentru a evita efectuarea unor plăţi necuvenite sau către beneficiari nerezidenţi a căror situaţie s-a modificat, cu efecte asupra obligaţiei casei teritoriale de pensii competente de a achita drepturile de pensie şi a altor drepturi care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, se utilizează Certificatul de viaţă ca instrument de verificare administrativă. |
| Certificatul de viaţă constituie dovada pe baza căreia se continuă plata drepturilor cuvenite beneficiarilor nerezidenţi ai sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. |
| Confirmarea existenţei beneficiarilor nerezidenţi aflaţi în plată: pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, beneficiarii nerezidenţi aflaţi în plată au obligaţia de a transmite anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un certificat de viaţă. |
| În vederea prezentării certificatului de viaţă, casa teritorială de pensii va transmite acestora, la adresa de domiciliu/reşedinţă, în luna octombrie a fiecărui an, un exemplar al certificatului de viaţă completat în Partea A, indicând data limită de transmitere a certificatului de viaţă de către beneficiari. |
| Beneficiarul nerezident are obligaţia de a completa Partea B a certificatului de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de reşedinţă, respectiv domiciliu, dupa caz. |
| La solicitarea beneficiarului nerezident, autoritatea legală certifică faptul că Partea B a certificatului de viaţă a fost semnată personal de titularul drepturilor, completând, în acest sens, Partea C a certificatului. |
| În situaţia în care un beneficiar nerezident nu prezintă sau nu transmite certificatul de viaţă în termenul indicat, casa teritorială de pensii competentă suspendă plata drepturilor de pensie ale acestuia începând cu luna februarie a anului în curs. |
| Dacă beneficiarul nerezident transmite certificatul de viaţă după expirarea termenului indicat, drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale vor fi reluate în plată de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripţie. |
PLATA PENSIILOR ÎN STRĂINĂTATE |
|
Începând cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din România stabiliţi în străinătate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Națională de Pensii Publice asigurând plata pensiilor prin Citibank Europe – sucursala România.
|
Procedura de transfer a drepturilor de pensie în străinătate presupune următoarele:
- Deschiderea unui cont la orice bancă de pe teritoriul statului de domiciliu (nu este necesară deschiderea contului la o bancă apartinând Grupului Citi, dar această opţiune poate conduce la achitarea unor taxe de transfer bancar mai reduse);
- Comunicarea detaliilor bancare (adresa completă a beneficiarului, denumirea şi adresa băncii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al băncii beneficiarului, acolo unde e cazul, precum și numărul de cont internațional bancar) către instituția plătitoare (casa teritorială de pensii în evidența căreia se află dosarul de pensie) prin intermediul declaraţiei de transfer.
|
| Declaraţia de transfer în străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, însoțită de documentul care confirmă detaliile bancare și de copia actului de identitate al titularului care atestă domiciliul său actual se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, la sediul casei teritoriale de pensii în a cărei evidență se află dosarul de pensie.
|
|
De asemenea, aceste documente pot fi expediate prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail (scanate) transmise la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii.
|
Informaţiile se obţin de la Casa Judeţeană de Pensii Argeş,
Etaj I- Compartiment Pensii Internaţionale
Persoană contact: Ionuţ MARINESCU
Adresă e-mail: arges.pi@cnpp.ro (mail to: adresa mail)
|
|
|
Proiectul "Guvernare transparentă, deschisă şi participativă - standardizare, armonizare, dialog îmbunătăţit" SIPOCA 35